De ce am ales o astfel de temă? Este ea la ora actuală de o importanţă majoră pentru sănătatea noastră, a copiilor noştri?

Răspunsul meu este: Da! Ştim cu toţii că este mai bine să previi, decât să tratezi. Dacă se mai poate face ceva, haideţi să facem, până nu e prea târziu.  

Deşi ar fi fost suficient interviul scurt a D-lui Dr. Klinghardt, pentru a înţelege mesajul pe care doresc să îl trimit, am ales să adaug şi alte informaţii şi studii de la diverşi autori români şi alţi autori străini, despre structura şi funcţiile epifizei. Încă nu sunt pe deplin cunoscute toate funcţiile acestei glande, cu atât mai puţin rolul ei în gândire, meditaţie şi rugăciune. Rămâne un subiect deschis. Realitatea este că nu mai putem neglija faptul că, această mica glandă, foarte importantă pentru sănătatea fizică şi psihică a omului, a devenit de două decenii încoace, ţinta unor agresiuni externe, deloc de neglijat.

Într-un interviu dat de dr. Klinghardt de la “Sophia Health Institute” despre pericolul distrugerii epifizei la om, domnia sa dă câteva răspunsuri care va trebui să ne pună pe toţi pe gânduri. Iată o sinteză a ceea ce afirmă acest medic  renumit:[1]

“Există o tendinţă din partea marilor concerne (aşa cum afirma cândva austriacul Rudolf Steiner), de a ataca sufletul omului, de a distruge omul spiritual. Acest obiectiv nu poate fi atins decât dacă va fi distrusă epifiza. De ce? Fiindcă s-a constatat că epifiza este cea mai sensibilă componentă a sistemului nervos central (SNC), fiind extrem de sensibilă la 4 factori poluanţi de mediu:  aluminiu, fluor, glifosat şi WI-FI/WLAN. Cu ajutorul metodelor noastre, ART, am observat că oamenii au o calcifiere foarte accentuată a epifizei. Epifiza este un  receptor pentru câmpuri electromagnetice cu  frecvenţe înalte, frecvenţe pe care apoi le transformă în gânduri. Interesant este faptul că, industria de telecomunicaţii, nu a găsit dintr-un întreg spectru de frecvenţe, decât cea de 2.4 GHz pentru WI-FI, singura frecvenţă care  poate distruge epifiza. Vom vedea cum. Se ştie că epifiza controlează sistemul endocrin, imun ş.a., lucruri dovedite ştiinţific. Nanoparticulele de aluminiu din Chamtrails şi pesticidul universal glifosat (se găseşte practic în toate legumele, cerealele şi implicit în produsele animale) se acumulează în intestin. De aici trec în sânge unde se formează 6 tipuri de legături chimice între cele două substanţe, aluminiu şi glifosat. Punctul terminus al acestor combinaţii chimice este tocmai epifiza. Este dovedit ştiinţific acest lucru. Pentru a ajunge la creier, aceste combinaţii chimice trebuie să treacă prin membrana hematoencefalică (MHE) care este închisă pentru astfel de substanţe toxice, metale, etc. Ceea ce o poate deschide este exact frecvenţa WLAN de 2.4 GHz. Al 4-lea element care calcifică epifiza este fluorul. Concluzia nu poate fi alta decât că, a existat un grup de cercectători ultrainteligenţi, cu gânduri distructive […] care au studiat aceste lucruri. A fost nevoie de fluorurarea apei, de stropirea atmosferei cu Chamtrails ce conţin nanoparticule cu aluminiu şi de prezenţa în alimente a pesticidului cel mai răspândit, respectiv glifosat, pentru a pune în aplicare planul. Apoi, cu ajutorul frecvenţei perfecte WLAN, s-a putut atinge scopul.  Mie personal (dr. Klinghardt) mi-a luat 20 de ani ca să pot studia acest plan. Cât despre G5, există desigur un risc pentru sănătate să îl instalezi pe străzi, dar să îl pui pe sateliţi şi să ocupi cu ele întreaga planetă, este deja un lucru inimaginabil, distructiv pentru omenire,  animale, păsări, insecte şi plante. Sperăm că acest lucru distructiv pentru omenire a fost luat de oameni care nu au gândit cât rău fac şi vor renunţa…”

  I. Ce este epifiza?

Epifiza, numită şi glanda pineală (denumirea vine de la forma ei care seamănă cu un con de pin), este o glandă mică, situată în creier, între cele două emisfere cerebrale. Ea face legătura între sistemul endocrin şi sistemul nervos central, fiind cea mai importantă componentă a sistemului neuroendocrin difuz. Epifiza a fost încadrată în sistemul neuroendocrin difuz de către C.I. Paulescu care, în perioada 1936-1940, a demonstrat că glanda are acţiune secretorie.

Cel care a descoperit pentru prima data existenţa unei legături între ochi şi epifiza a fost filozoful Rene Descartes. Medicul pediatru Otto Heubner (1898), a observat la băieţii cu o pubertate precoce, prezenţa unei tumori epifizare. Funcţiile endocrine epifizare au fost descoperite în 1916. Abia în 1958 s-a izolat pentru prima data melatonina de la vaci.[2]

Epifiza este considerată de către mai mulţi autori ca fiind organul central al intuiţiei.[3],[4] Unul dintre ei este şi Dr. Klinghardt care o consideră că epifiza este cel mai important organ care face legătura cu lumea din jur, dar şi cu cea spirituală. Epifiza preia anumite activităţi centrale, esenţiale pentru noi, dar pe care noi nu le conştientizăm. Prin distrugerea ei, ne rupem de realitate. Folosind tehnologia modernă, se doreşte în final modificarea omului […].[5]

Deşi în trecut epifiza avea o dimenşiune de aproximativ 3 cm, noul mod de viaţă, “modern,” a dus la micşorarea ei, având la ora actuală doar 0,5-0,8 mm. Unul din motive este acela că omul nu mai are un ritm natural de viaţă, cum aveau strămoşii noştri. Omul modern foloseşte zilnic, multe ore, o lumină artificială şi face deseori din noapte zi. Se expune prea puţin luminii naturale. Un somn insuficient scade activitatea epifizei şi implicit secreţia de melatonină. La toate acestea se adaugă intoxicaţia cronică cu metale şi multe toxine din alimentaţie şi mediul înconjurător. Rezultatul este calcifierea epifizei. [6]

Glanda pineală începe să se dezvolte în perioada prenatală şi atinge maturitatea funcţională în copilărie, după care, odată cu pubertatea, începe să scadă în dimensiuni. Pe parcursul vietii, în special după vârsta de 40-50 de ani, glanda poate suferi calcificări uşoare, de îmbătrânire. Acestea duc la o scădere a secretiei de melatonină. Este vorba despre un proces natural de îmbătrânire, care poate contribui la apariţia unor tulburări de somn la persoanele în vârstă.[7] Există şi o calcifiere precoce, patologică a epifizei, descrisă mai pe larg în acest articol.  

Cu toate că este o glandă foarte mica (0,5-0,8 mm), cu o greutate de 0,1-0,2 gr, ea deţine funcţii importante pentru organism, prin secreţia mai multor hormoni. Dacă la început se cunoştea un singur hormon epifizar, la ora actuală se ştie că epifiza secretă o serie de hormoni cu funcţii importante în organism.

Hormonul cel mai important este melatonina, cu rol în ritmul circadian somn-veghe. Melatonina are şi alte funcţii importante: [8],[9],[10],[11],

• este un antioxidant puternic,
• are o acţiune de stimulare a imunităţii; există studii care arată că epifiza are un rol important în reglarea sistemului imun, influentând producţia de celule imune,
• creşte abilitatea de a ne reaminti visele. Odată cu calcifierea epifizei, nu ne mai amintim visele şi credem că de fapt noi nu visăm, ceea ce este greşit. Odată cu decalcifierea şi reactivarea epifizei, începem să ni le amintim din nou,
• păstrează libidoul,
• rol în procesul de senescenţă (îmbătrânire): o scădere a secreţiei de melatonină duce la o accelerare a procesului de imbătrânire,
• stimulează secreţia pancreasului,
• scade nivelul colesterolului,
• intervine în creşterea osoasă,
• efect antitumoral,
• susţine funcţiile sezoniere: tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie care afectează starea de spirit a unei persoane și tinde să apară atunci când nivelurile de lumină sunt scăzute (toamna-iarna). Aceasta poate fi cauza modificărilor sensibile ale secreției de melatonină,
• simțul orientării; studiile științifice efectuate pe persoane cu disfuncții ale glandelor pineale au relevat faptul că afectarea acestei glande este asociată cu o scădere a orientării; scăderea melatoninei este unul din factori care poate provoca boala Alzheimer,
• etc.

Ceilalţi hormoni epifizari – hormonul luteinizant (LH), neurofizine, leucin-encefalina, arginin – vasotocina, arginin -vasopresina (hormon antidiuretic) -, intervin în reglarea funcţiei tiroidiene, a tensiunii artereale, a glicemiei, în diureză, în procesele de creştere şi dezvoltare ale organismului, în special în perioada copilăriei şi adolescenţei (dezvoltarea sexuală caracteristică pubertăţii), etc. [12]

Studii din anii ’90 conduse de profesorul de psihiatrie Rick Strassman susţin că epifiza secretă şi dimetiltriptamina (DMT), un hormon psihedelic (acţiune psihoactivă care modifică modul în care gândim, în care percepem lumea), cu o structură analogă serotoninei sau epinefrinei, care intervine în efectele vizuale ale viselor.[13] El va scrie o carte despre DMT pe care o va numi “molecula conştiinţei”. Interesant este faptul că, concentraţia de DMT creşte foarte mult în 2 situţii: la naştere şi cu puţin timp înainte de moarte.[14],[15]La ora actuală se sintetizează DMT şi, din nefericire, este folosit uneori ca drog, cu alterarea profundă a conştiinţei.

Concluzie: Când glanda pineală funcţionează armonios, conferă fiinţei umane starea de bine, echilibru interior, voinţă, tendinţa către spiritualitate şi o atitudine pozitivă în viaţă. [16]

II. Factorii poluanţi de mediu care afectează epifiza

După studiile mai multor cercetători glanda pineală, în cazul majorităţii oamenilor, funcţionează minimal! Acest lucru se datorează mai multor factori poluanţi de mediu: [17],[18],[19]

–  poluarea vizuală – televizor, lumină artificială, computer, etc.

–  expunerea la frecvenţe electromagnetice – telefonie mobilă, sisteme haarp, etc.,

–  consumul de fluor (pastă de dinţi, apă potabilă) şi de clor (apa potabilă),

–  mercurul existent în amalgamul plombelor dentare, în vaccinuri (timerosalul folosit ca agent de conservare), în carnea de peşte şi în fructele de mare (datorită apei poluate în care trăiesc acestea),

–   implanturile dentare cu titan

–   anumite pesticide care sunt utilizate la creşterea legumelor şi fructelor,

–   alcoolul şi fumatul,

–   îndulcitori artificialii (aspartam, ciclamat etc.), zahărul rafinat, diverse E-uri, deodorantele, anumite substanţe chimice utilizate în soluţiile pentru curăţat sau în spray-urile de camera,

–   organismele modificate genetic (OMG) etc.

Deficitul de lumină naturală este un alt factor important care scade secreţia de melatonină.

III. Tulburări şi afecţiuni ale epifizei 

1. Tulburările de somn, oboseala cronică şi depresia

Melatonina, neurohormonul principal al epifizei, cu rol în ritmul circadian somn-veghe, se sintetizează din neurotransmiţătorul serotonină (secretat ziua) care, la rândul lui are nevoie de aminoacidul L-triptofan. Secreţia melatoninei începe seara şi are un maxim noaptea, între orele 2-4. Apoi scade spre dimineaţă, la lumina zilei. Receptorii melatoninei au o concentraţie maximă în ochi (retina), în hipotalamus şi hipofiză. Datorită acestei conexiuni între retină şi epifiză şi a capacităţii de a secreta melatonină, epifiza a fost numită şi “al treilea ochi”.  Conexiunea dintre epifiză şi ochi, va avea drept consecinţă afectarea secreţiei de melatonină în anumite situaţii. Spre exemplu, secreţia de melatonină este diminuată de lumina provenită de la becurile LED, lumina albastră de la televizor, computer, tablete, telefon mobil, W-LAN şi alte aparate cu iradiere electromagnetică. Vechile religii au numit epifiza ca fiind cel de-al “3-lea ochi” din considerente mistice. Dpdv medical, acest “ochi deschis” înseamnă o epifiză sănătoasă, care poate oferi omului un bioritm sănătos, un echilibru intern, o voinţă puternică, dorinţa de a se bucura de viaţă. O epifiză bolnavă, calcificată, va duce în timp la depresie, cu simptomele ei cunoscute: tristeţe, indispoziţie, lipsa de energie, lipsa de concentrare, incapacitatea de a lua o decizie, senzaţia că viaţa nu are sens etc.  

O secreţie scăzută de melatonină va duce la tulburări de ritm circadian. Aceste tulburări se manifestă prin insomnie, somnolenţă în timpul zilei, scăderea randamentului profesional, tulburare de atenţie şi concentrare, depresie şi anxietate. Cele mai frecvente tulburări de ritm circadian sunt: [20] 

• Sindromul de întârziere a fazei somnului, cea mai frecventă tulburare circadiană (întâlnită în special la adolescent şi adultul tânăr), se manifestă printr-o întârziere importantă a fazei de adormire (în general după orele 1–2), ce determină o întârziere egală a timpului de trezire.
• Sindromul de avansare a fazei somnului este opusul celui anterior, în care somnul nocturn apare mult prea devreme (în general între 18 şi 21) şi la fel şi momentul trezirii; apare cel mai des la vârstnic.

2. Calcifierea epifizei.

Aşa cum am arătat mai sus, calcifierea  epifizei poate fi cauzată, într-o mica măsură de un proces natural precum îmbătrânirea dar mai ales de procese patologice precum stresul oxidativ şi expunerea la toxine.

Calcifierea epifizei o depistăm cu ajutorul unui CT cerebral.

Diferite publicaţii afirmă că, în general, calcifierea glandei pineale apare după vârsta de 12 ani sau după apariţia pubertăţii. Dar, există studii care au observat că aceste calcificări pot apare în proporţie de 3% la copiii de 1 an, 7,1% la cei de 10 ani şi 33% la adolescenţii de 18 ani. [21] ,[22]

Studiile arată că, expunerea la anumiţi factori externi, de mediu, provoacă calcifierea epifizei. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt:[23],[24],[25]

      a. Fluorul este factorul principal care duce la calcifierea epifizei. Glanda pineală absoarbe mai mult fluor decât oricare alt ţesut sau organ din corp. Având în vedere că toate pastele de dinţi din comerţ conţin fluor, nu este de mirare că observăm deja din fragedă copilărie un asemenea proces patologic epifizar. De asemenea sarea de bucătărie şi apa de băut pot conţine fluor. Fluorul este utilizat în pesticide și în unele substanțe chimice utilizate pentru a crea compuși antiaderenți pentru unele vase de bucătărie (oalele și tigăile). [26]

      b. Metalele grele (mercur), cofeina, tutunul, alcoolul şi zahărul favorizează calcifierea epifizei.[27]

3. Chistele şi tumorile epifizare

Chistele epifizare sunt destul de frecvente, atât la copii cât şi la adulţi. Deşi sunt formaţiuni benigne, pot provoca hidrocefalie (prin acumulare de LCR) dacă cresc mult în volum. Uneori se diferenţează greu de o tumoră epifizară. Simptomele date de un chist asociat cu hipertensiune intracraniană sunt: dureri de cap, greţuri, vărsături, tulburări de vedere şi tulburări de echilibru. Chistele mici sunt asimptomatice iar diagnosticul este unul întâmplător. Diagnosticul se pune, ca şi în cazul tumorilor, prin efectuarea unui CT cerebral. Un chist mic, asimptomatic nu se tratează, ci este ţinut sub observaţie, prin efectuarea unui RMN periodic. Un chist mare, simptomatic, va fi operat.[28]

Tumorile epifizei sunt rare şi apar mai ales la copil şi adultul tânăr. Cele mai frecvente sunt germinoamele şi teratoamele – tumori maligne, ce pot fi foarte invazive. Manifestările clinice sunt variate: de la semnele şi simptomele de hipertensiune intracraniană, până la modificări endocrine evidente (pubertate precoce sau, dimpotrivă, regresia caracterelor sexuale secundare). [29]

Un procent de 3–8 % dintre tumorile cerebrale ale copiilor în vârstă de 1-12 ani, sunt tumori epifizare. La adulţi frecvenţa este de sub 1%. Există peste 17 tipuri de tumori localizate în zona epifizei. Cele mai frecvente sunt germinoamele (50-75%), urmate de astrocitoame, teratoame şi blastoame pineale.[30],[31],[32],[33],[34]

IV. Metode de tratament: decalcifierea, detoxifierea şi activarea epifizei

1. Evitarea produselor cu fluor:

• pasta de dinţi cu fluor,
• sarea cu fluor,
• apa fluorurată,
• pesticide cu fluor,
• vase de bucătărie (oale și tigăile) pentru care s-au folosit substanţe chimicie antiaderente care conţin fluor

2. Evitarea expunerii îndelungate la lumina albastră; trebuie redusă iluminarea nocturnă; este indicată purtatrea de ochelari cu filtru de lumină albastră sau aplicaţii care reduc lumina albastră pe ecranele dispozitivelor,
3. Folosirea filtrelor de apă cu osmoză inversă pentru eliminarea fluorului din apa de băut. Fierberea apei nu ajută la îndepărtarea fluorului, ci îi creşte concentraţia,
4. Consumul de alimente care conţin L-triptofan, un aminoacid necesar pentru sinteza serotoninei şi implicit a melatoninei: ovăz, orz, orez integral, alune, ciuperci Champignons, etc.[35]
5. Plimbări în aer liber, lumina naturală fiind necesară pentru sinteza serotoninei,
6. Curcuma: decalcifică epifiza (la copil şi adult),[36]
7. Chaga tee (pentru adult şi copii): o ciupercă din Siberia, foarte eficientă, decalcifică epifiza[37]; se găseşte în comerţ sub formă de pudră,
8. MSM (metil-sulfonil-metan), capsule de 1 gr, 1 cps/zi, după mâncare, cel târziu până la ora 16, la omul adult. Nu se administrează sub vârsta de 18 ani. Prin activarea epifizei, omul care până atunci nu îşi mai amintea visele (este greşit spus că nu visează, adevărul fiind incapacitatea de a-şi aminti visele), acum începe să şi le amintească. Dacă se administrează MSM după ora 16, visele se înteţesc, ceea ce devine deranjant (dr.Klinghardt),
9. DMSO, un antioxidant sintetic foarte eficient[38],[39]
10. Inhalaţii cu ulei esenţial Neroli
11. Alga Chlorella (pentru copii şi adulţi);[40]algele sunt foarte eficiente fiindcă conţin substanţe şi co-factori necesari pentru sinteza neurohormonilor; algele pot elimina metale grele,
12. Protocol de eliminare de metale grele (pentru copii şi adulţi),[41]
13. Suport hepatic: armurariu, rădăcină de păpădie, extracte din plante, etc.[42]
14. Ceaiul verde: conţine o substanţă antioxidantă “Antioxidans Epigallocatechin-gallate (EGcg),” cu rol în eliminarea fluorului. Dacă se administrează capsule de EGCG Green Tea Extract, doza zilnică este de 700 mg.[43],[44]
15. Iod sub formă de alge: KELP de 225 mg (1 tabletă conţine 225 mcg iod): 1-2 tb/zi, dimineaţa, înainte de mâncare.

 

     !!! Conținutul acestui articol constituie proprietatea autoarei Dr. Christa Todea-Gross și nu poate fi folosit integral sau parțial sub nici o formă fără permisiunea acesteia, în concordanța cu legea nr 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe. !!!

 

[1] https://rumble.com/v1zwqvb-was-wirklich-vor-sich-geht-dr.-dietrich-klinghardt.html

[2] https://www.medumio.de/zirbeldruese/

[3] https://www.diderich.lu/fr/livres/9783864458347/geheimnisvolle-zirbeldruse

[4] https://www.penguin.de/Taschenbuch/Die-OEffnung-des-3-Auges/Ulrich-Warnke/Goldmann/e545029.rhd

[5] https://gloria.tv/post/Nk9SXx3NXRkC248WR1MUWi71t#420:Dr. Klinghardt erklaärt wie systematisch über Jahrzehnte hinweg die Zirbeldrüse zerstört wird-Gloria TV

[6] https://www.zentrum-der-gesundheit.de/bibliothek/koerper/koerperfunktionen/zirbeldruese

[7] “Pineal gland” – Britannica, https://www.britannica.com/science/pineal-gland

[8] https://www.lauraneamtu.ro/info/organele-corpului/glanda-pineala/

[9] https://safiisanatos.ro/sanatate-fizica/glanda-pineala-epifiza-al-treilea-ochi/

[10] https://desprespa.ro/wellness/glanda-pineala/

[11] https://www.scribd.com/doc/20125236/Glanda-pineala-epifiza

[12] https://www.academia.edu/43057651/Referat_la_Biochimie_Glanda_pineala_epifiza_

[13] https://www.viata-medicala.ro/epifiza-al-treilea-ochi-10192

[14] St John, Graham. (2016). The DMT Gland: The Pineal, The Spirit Molecule, and Popular Culture. International Journal for the Study of New Religions. 7. 153-174. 10.1558/ijsnr.v7i2.31949.

[15] https://www.medumio.de/zirbeldruese/

[16] https://www.lauraneamtu.ro/info/organele-corpului/glanda-pineala/

[17] https://www.doc.ro/sanatate/calcificarea-glandei-pineale-cauze-simptome-tratament

[18] https://www.academia.edu/43057651/Referat_la_Biochimie_Glanda_pineala_epifiza_

[19] Mutalik S, Tadinada A. Prevalence of pineal gland calcification as an incidental finding in patients referred for implant dental therapy. Imaging Sci Dent. 2017 Sep;47(3):175-180. doi: 10.5624/isd.2017.47.3.175. Epub 2017 Sep 21. PubMed PMID: 28989900; PubMed Central PMCID: PMC5620462. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28989900)

[20] https://www.viata-medicala.ro/epifiza-al-treilea-ochi-10192

[21] https://www.lauraneamtu.ro/info/organele-corpului/glanda-pineala/

[22] https://www.sfatulmediculuinaturist.ro/glanda-epifiza-sanatate-pentru-trup-si-suflet/

[23] https://www.doc.ro/sanatate/calcificarea-glandei-pineale-cauze-simptome-tratament

[24] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11275672/: Fluoride deposition in the aged human pineal gland

[25] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31713773/: Fluoride-Free Diet Stimulates Pineal Growth in Aged Male Rats

[26] https://www.doc.ro/sanatate/calcificarea-glandei-pineale-cauze-simptome-tratament

[27] https://www.zentrum-der-gesundheit.de/bibliothek/koerper/koerperfunktionen/zirbeldruese

[28] https://www2.medizin.uni-greifswald.de/neuro_ch/index.php?id=492

[29] https://www.viata-medicala.ro/epifiza-al-treilea-ochi-10192

[30] Greenberg MS. Handbook of Neurosurgery. Thieme; 2016:1664.

[31] Harbaugh R, Shaffrey CI, Couldwell WT. Neurosurgery Knowledge Update. Thieme; 2015:984.

[32] Zaazoue MA, Goumnerova LC. Pineal region tumors: a simplified management scheme. [editorial]. Childs Nerv Syst 2016;32(11):2041.

[33] Májovský M, Netuka D, Beneš V. Clinical management of pineal cysts: a worldwide online survey. Acta Neurochir (Wien). 2016;158:663-669.

[34] https://neurochirurgie.insel.ch/erkrankungen-spezialgebiete/hirntumoren/pinealistumor

[35] https://www.zentrum-der-gesundheit.de/bibliothek/koerper/koerperfunktionen/zirbeldruese

[36] Die Zirbeldrüse intakt halten | Dr. Heidi Wichmann | https://www.youtube.com/watch?v=LEeLyOALn1s

[37] ibidem

[38] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20509005/: Effect of pineal proteins at different dose level on fluoride-induced changes in plasma biochemicals and blood antioxidants enzymes in rats

[39] www.pentruviatacluj.ro

[40] Christa Todea-Gross, “Abordarea integrative a bolilor cornice,”editura Casa Cărţii de ştiinţă Cluj, 2020

[41] Ibidem

[42] https://www.zentrum-der-gesundheit.de/bibliothek/koerper/koerperfunktionen/zirbeldruese

[43] https://www.medumio.de/zirbeldruese/

[44] Thangapandiyan S, Miltonprabu S. Epigallocatechin gallate effectively ameliorates fluoride-induced oxidative stress and DNA damage in the liver of rats. Can J Physiol Pharmacol. 2013 Jul;91(7):528-37. doi: 10.1139/cjpp-2012-0347. Epub 2013 Feb 4. PubMed PMID: 23826622. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23826622) ↑